Egalizatorul audio: bas, medii și înalte explicate

Egalizatorul audio este un set de reglaje care crește sau scade volumul unor game de frecvențe din muzica pe care o asculți: sunetele grave (bas), vocea și instrumentele din mijloc (medii) și detaliile ascuțite (înalte). Fiecare cască și fiecare boxă are un caracter propriu, iar egalizatorul te lasă să îl corectezi fără să cumperi altceva.

Pare un instrument pentru ingineri de sunet, dar îl folosesc mulți oameni fără să știe, atunci când aleg „Rock”, „Pop” sau „Bass boost” în telefon. Problema este că presetările sunt aproximative și pot strica sunetul dacă sunt folosite fără criteriu. Aici vezi ce înseamnă fiecare zonă și cum le reglezi cu cap.

Ce sunt frecvențele și cum le aude urechea

Frecvența este numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet, măsurat în hertzi (Hz), iar urechea umană tânără aude aproximativ între 20 Hz și 20.000 Hz. Sunetele joase sunt grave, cele înalte sunt ascuțite, iar tot ce stă între ele formează ceea ce numim vocea și corpul instrumentelor.

În practică împarți spectrul în trei mari zone:

• bas (aprox. 20–250 Hz): bubuit de tobă mare, chitară bas, ritmul care se simte în piept;
• medii (aprox. 250 Hz–4 kHz): vocea, chitara, pianul, tot ce face melodia să se recunoască;
• înalte (peste 4 kHz): cinelele, aerul din jurul vocii, sunetul „s” din vorbire (sibilantele).

Urechea nu aude toate frecvențele la fel de bine: e cea mai sensibilă la medii, care conțin vocea umană, de aceea o creștere mică acolo se simte mult mai clar decât una similară la bas. La volum mic, urechea aude mai puțin din bas și din înalte, deci muzica pare „subțire”; de aceea multe aparate au o funcție care ridică basul automat la volum redus.

Cum funcționează un egalizator și ce vezi pe ecran

Un egalizator împarte spectrul în benzi și îți permite să urci sau să cobori nivelul fiecăreia, de obicei între −6 și +6 decibeli. Varianta simplă are trei benzi (bas, medii, înalte), cea intermediară are cinci, iar cea avansată, numită grafică sau parametrică, are zece sau mai multe.

Presetările sunt punct de pornire, nu soluție. Presetarea „Rock” poate ridica basul și înaltele, ceea ce sună spectaculos 30 de secunde, apoi obosește. „Voce” ridică mediile, bun la podcasturi și audiobookuri, dar plat la muzică.

Cum îl reglezi pas cu pas

Cel mai bun mod de a regla un egalizator este să pornești de la setarea plată (toate benzile la zero) și să faci modificări mici, ascultând aceeași piesă cunoscută. Alege o melodie pe care o știi pe de rost, cu bas, voce și cinele clare, și folosește-o drept etalon.

1. Ascultă piesa cu egalizatorul oprit și notează ce te deranjează: bas prea slab, voce înfundată, înalte ascuțite.
2. Modifică o singură bandă pe rând, cu 2–3 dB, nu mai mult.
3. Dacă basul e prea mult, scade-l în loc să ridici restul: reduci riscul de distorsiune.
4. Dacă vocea e acoperită, ridică ușor mediile, între 1 și 3 kHz.
5. Dacă sunetul „șuieră” la litera s, coboară puțin înaltele.
6. Compară cu și fără egalizator, pentru a nu te obișnui cu un sunet exagerat.

Sfat: reglează egalizatorul la volumul la care asculți de obicei. La volum mare, aceleași setări sună diferit față de volumul mic.

Un principiu util: e mai bine să scazi ce nu-ți place decât să ridici ce îți lipsește. Dacă împingi multe benzi în sus, semnalul poate depăși limita și distorsionează, adică sună crăpat, aspru, mai ales la bas.

Când ajută egalizatorul și când nu

Egalizatorul ajută când ai căști sau boxe cu un caracter marcat: prea mult bas, prea puține înalte, voce ascunsă. Poate transforma o pereche ieftină într-una mult mai plăcută, dacă faci doar corecturi mici. Pe unele căști de calitate, aplicațiile producătorului oferă profiluri de egalizare gata testate, care merită încercate înaintea unui reglaj propriu.

Nu poate însă repara limitele fizice. Un difuzor mic nu va produce un bas adânc doar pentru că ridici banda de 60 Hz; va distorsiona. De asemenea, un fișier audio foarte comprimat, de calitate slabă, nu își recapătă detaliile, indiferent cum îl ajustezi. Dacă folosești Bluetooth, calitatea transmisiei mai contează: vezi codecurile Bluetooth audio și ce aduc ele.

Mai ține cont și de cum îți afectează egalizatorul auzul. Un bas ridicat cere adesea volum mare, iar asta e riscant; sfaturile din articolul despre volumul sigur la căști se aplică direct. Același principiu apare și la boxele portabile, unde un reglaj prea agresiv scade autonomia; vezi cum alegi puterea și autonomia unei boxe portabile.

Egalizatorul pentru ocazii diferite

Principiul se aplică și difuzoarelor inteligente, unde reglajele de ton se fac tot din aplicație; mai multe despre ele în articolul despre asistentul vocal și difuzorul inteligent.

Același egalizator nu servește la tot. Pentru voce, de exemplu la podcasturi, filme sau apeluri, ajută o ușoară ridicare a mediilor și o tăiere a basului foarte jos. Pentru muzică electronică sau hip-hop, un bas mai plin e justificat. Pentru muzică clasică și jazz, rămâi aproape de plat, fiindcă instrumentele acustice se aud natural.

Dacă ai un set de căști pe care îl folosești în mai multe situații, aplicațiile îți permit să salvezi profiluri și să comuți între ele. Pentru o privire de ansamblu asupra criteriilor care contează la alegerea căștilor, începe cu ghidul principal despre căști.

Pe aceeași temă, citește și casa inteligentă: ghid detaliat pentru începători.